vineri, 2 decembrie 2011

Spre Londra

Salutare! Spre rusinea mea , n-am postat nimic de Ziua Nationala. Am , insa, o scuza...eu am muncit, nu ca voi...6 ore la scoala si inca vreo patru in vizita la departamantul de Resurse Umane al unei companii. Totusi, am fost bun cetatean si romman iubitor de tara...si m-am trezit o ora mai devreme sa vad parada militara...ba chiar mi-am ratat micul dejun pentru asta..( cine ma cunoaste cat-de-cat stie ca micul dejun e la fel de sfant ca Tatal Nostru pentru mine..) Anul trecut pe vremea aia..eram acolo, sub forma de inghetzata pe batz...mai stiti , era faza aia cu "freezing rain" de au inghetzat cablurile de tramvai...In fine, despre asta n-o sa vorbesc foarte mult...inca o zi in care dam la o parte cioburile si cenusa unor vremuri cuprinse de ridicol, penibil, grotesc si absurd si incercam sa dezgropam cateva motive de mandrie...Ca romani suntem, zambim, uneori sincer,alteori cu amar, mandria ne-o gasim pret de cateva ore, rataita pe undeva, si , ca de obicei, privim cu un optimism ciudat la trecut si viitor...cu prezentul stam mai rau...despre parada nu vreau sa comentez mult ( in general, vreau sa inchid subiectul asta cat mai repede) ..vreau doar sa zic ca...ar trebui sa...nu sa fim mandri, dar sa ne repsectam armata. Totusi, unul dintre lucrurile pe are nu l inteleg ( sunt multe, foarte mule lcururi care imi scapa cand vine vorba de tara noastra) e de ce era nenea ala de coenta parada asa mandru ca avem tehnica militara importata din Elvetia. A auzit vreodata cineva de un razboi in care sa fi luptat Elvetia? oo..ceva..un foc de arma tras, o amenitare armata, o chestie....nu prea , asa-i? Asta pt ca, din cate stiu eu, Elvetia a fost neutra in toate conflictele de cand a facut-o mama ei de Elvetie...nu stie ea d-astea..cu razboi, cu astea...bun. Romania s-a nascut, a crescut in razboie..cu sabia in mana, cu baioneta, cu tunul..cu mana goala. Razboiul de Independeta, Priul Razboi Mondial, Al doilea razboi mondial,....bunicii , strabunicii nostri au tras cu arma, au fost soldati adevarati, au luptat pe campuri de lupta...au scris istoria cu arma.. si..acum..Romania, cu atata experienta de razboi, cu sange si sudoare pe frune, e mandra sa aiba aparatura militara din...Elvetia! Ceva nu e in ordine!

Bun..lasand la o parte treburile..patriotice, maine vizitez Londra...de fapt. care maine? Autocarul pleaca in patru ore si juatate..Londra! Nu stiu daca realizez inca...de fapt, sigur nu realizez...am sris si cand am fost in Paris chestia asta...Londra e eva..care e in niste carti, in niste poze...pe niste cartoane mari din proiectele la limba engleza...in revistele cu benzi desenate...in tablouri, in filme...in niciun caz, Londra nu poate fi in realitate....nu poate fi in acelasi timp si spatiu cu mine..si totusi, se pare ca ziua de maine imi va dovedi ca poate...Timpul e atat de scurt si obiectivele atat de multe, atat de mari.....Iar ma simt ca un copil micut si iar mi-e ca o sa radeti de mine...radeti,daca n-aveti altceva mai bun de facut...dar..am emotii..ma sitm ca si cum as intra intr-o carte si -as plimba pe pagini, din poza in poza...asta vreau sa fac maine..sa vad cat mai multe poze din albumul Londra. Sper ca scurta mea vizita sa fie destula ca sa scrie macar o litera mictua in miile de pagini ale orasului astuia....Ce am acum in minte, ei bine, primul lucru e accnetul britanic, cu care o sa ma intalnesc maine la toate colturile de strada...ala pe care il auzeam pe casetele de engleza din scoala primara..si la pregatirea pentru examenu de Cambridge...ma gandesc la aia cu caciuli mari de o pazesc pe regina...si, mai ales, la Trafalgar Square. Cu totii stiti despre pasinuea mea pentru mare, pentru corabii. Ei bine, aici se alfa statuia Amiralului Lord Horatio Nelson. Trafalgar a fost locul ultimei lui mari batalii, ultimei lui victorii rasunatoare impotriva flotei francze...de ce ultima? Pentru ca in batalia care s-a incehiat cu cea mai mare victorie a lui, si-a gasit si sfarsitul...Impresionata lui poveste mi-o spunea tataie cand eram mic...atunci cand isi termina clasicele povesti de adormit copiii iar eu inca aveam ochii mari.

Sandviciurile ( cu ton si cu somon) sunt gata...micul bagaj nu e inca facut...nopape scurta..si..la Londra !