Pe scurt, despre arta

O scurta introducere, ca sa nu credeti ca s-a umflat spiritul de citic de arta in mine, sambata dimineata, si m-am apucat sa dau si eu cu tastele p-acielea si sa-mi dau importanta. Programul meu pe semestrul asta se numeste " Social Pedagogical Art and Creativity Exploration", acronimat SPACE. Prin urmare, o sa cam am treaba cu arta, si pe parte teoretica dar si pe parte practica. Finalitatea programului e sa invatam sa aplicam metode artistice pentru a lucra cu diferite grupuri tinta ( emigranti, exclusi social, persoane cu diverse dizabilitati) gen teatru de strada, pentru a lucra la nivel social, sculptura/pictura pentru nivel induvidual...ma rog, d-astea. Va intrebati, poate, e mama naibii caut eu de la Comunicare, cu un stralucit viitor piaristic, intr-un mediu business si cu o concurenta de caini, intr-un program din asta. Pe scurt, de ce m-a trimis pe mine facultatea aici. Ok, nici mie nu prea mi-e clar. Altceva vreau sa va spun...mai stiti ca , inainte de admitere ( majoritatea cititorilor mei sunteti de pe la facultate si nu prea aveti cum sa stiti) aveam planuri d-alea...sa ma duc la Istoria Artei si apoi master pe proiecte culturale. Ma visam ceva cu..aplicat arta pe proiecte sociale, ceva in si pentru cultura, pentru oameni, pentru furmos. Admiterea la asta era cu dosar.Nasol! Admitere comunicare, intrat...Alt drum, alta cariera. Ei bine, uite cum te duce viata....Drumul initial nu mai pare asa departe, este?

Aceste zise fiind spuse, sa va povestesc un pic despre ce-am facut in sesnul asta saptamanile astea. Cursul a inceput cu partea de teorie, in care ni s-a introdus, prezentat si explicat conceptul de "murmur", de energie transpusa in creatie, nu neaparat cu scop si sens. O vizine interesanta, ce m-a pus la gandireala. Pe de-o parte, creatia asta bruta, pornita din ceva puternic si nu neaparat definit poate fi o forma foarte eficienta de comunicare spontana. Pe de alta parte, la un nivel poate mai putin profund, conceptia asta paote duce, pana la urma, la legitimarea haosului. Arta si societatea sunt doua lucuri interconectate, cu schimb de influenta in ambele sensuri. In final, acceptarea, valorizarea si promovarea brutului si mesajului necizelat, spastic, in arta poate duce la integrarea acestor valori in societate. Acum, poate ca ordinea e artificiala. Poate ca ordinea sociala, valorile, reprezinta un construct arbitrar, facut de cei puternici pentru a-i controla pe cei slabi sau de cei slabi pentru a le asigura un cadru in care sa-i judece pe cei puternici, care ii conduc. In cazul asta, e legitim sa spargem tiparele, sistemele de valori, si la lasam liber un strigat uman, brut si autentic. Ok, accept, dar..nenorocirea e ca mie imi plac regulile. Arta si frumosul nu trebuie monopolizate, nu trebuie..detinute, nu trebuie subjugate de nimeni si nimic, arta si exprimarea trebuie sa fie libere de tirania oricui, dar brutul, si salbaticia au, pe langa forta vitala, si o latura distructiva (ca focul). Libertatea de tipul asta poate duce imediat la haos. Si- stiti ceva- haosul nu da niciodata libertate. Haosul domneste.

Zilele urmatoare am fost in vizita la un centru artistic pentru persoane cu dizabilitati mentale. Scopul era sa oferi unor persoane cu divesre problme- retard mintal usor, autism sau din astea- o organziatie unde sa-si poate manifesta creativitatea, cu materiale graturite si un pic de "training" de la artisti profesionisti, ce lucreaza voluntar. Creatiile lor fac parte din ceea ce criticii numesc "outside art". Pe-asta n-am prinso. Adica...oamenii, cel putin parte din ei, erau, in principiu, foarte tari. Chestia asta cu..."disabled" mi-a scapat rau de tot, cel putin pe partea asta cu arta. Mai direct, eu nu sunt in stare sa fac NIMIC din ce faceau oamenii aia p-acolo. Sculptura in argila de chestii complicate, modele de dinozauri, de animale...Pictorii? Toti erau interesanti, dar unul dintre ei m-a marcat destul de zdravan. Un nene cu un usor retard, care toata cariera lui de pictro de vreo sase ani n-a pictat decat un singur lucru : Un om privind pe o fereastra. Ce poate fi atat de extraordinar la asta, n-am cum sa va explic. Va spun doar ca, pe unul din peretii atelierului lui, erau insirate vreo 10 lucrari din seria asta...ultimele dintre ele fiind atat de abstracte incat doar titlul iti sugera, cumva, ideea. Evolutia spre abstract si schimbarea de culori te lasa fara cuvinte. Este un om cu retard minatl capabil de abstratizare si, in pricipiu, de a..transmite ceva? Cu siguranta da! Pana una-alta, lucrarea lor poarte denumirea, cinica si trista, de "outside art". Va spun cu toata sinceritatea si rece, fara vreo vibratie de partizanat, ca lucrarile oamenilor alora, cel putin ale pictorului de care va zic, ar avea loc perfect intr-un muzeu de arta moderna, intre, sau, mai bine, in locul lucrarilor expuse cu aer de neintelesi de toti zdruncinatii drogati ( pe care doar testul timpului i-ar putea legitima in ochii mei) . Nedreptatea continua...lucrarile oamenilor astora ( repet, unele dintre ele absolut fabuloasa, pe care eu, unul, as plati sume frumusele- evident, daca le-as avea) ajung foarte rar sa fie vandute. De ce? Pentru ca..organizatia nu cosidera ca o activitate de PR-Marketing ar merita..timp si efort. N-are rost.  Asta e parerea lor....parerea mea e ca oamenii astia, care traiesc acum pe banii, practic mila, altora, ar putea fi, FOARTE BINE, artisti.."auto-funcionali" sa folosesc un termen d-asta scabros. Doar un mic ajutor le-ar trebui,care, cel putin pentru moment, le e refuzat. A, si as mai vrea sa ma leg de ceva. Chestia asta cu "dizabilitate" ar trebui sa cada. Si asta cat mai repede. Dupa parerea mea, cel putin in arta, asa ceva nu exista! Spre exemplu, ieir am avut ore de sculptura la scoala. Tema libera. Proiectul meu includea un lup..aveti idee cat m-am chinuit sa obtin un cap de lup? MI-a luat vreo 40 de minute, dupa ce am facut toate capetele de dinozauri, porci si corcobauri posibili...cine are dizabilitati, aia cu IQ 70 sau ...marele student cu guler alb batos si pantofi facuti cu crema de la mama ei de universitate din Belgia?!? (o-ho-ho-hooo!)  Parerea mea e ca oamenii astia o singura problema: vad lumea altfel decat noi, lucru care le poate inchide complet orizonturile intr-un anumit sens, dar il poate deschide in chip de neimaginat in alte sensuri. Lumea lor e...altfel. Nu e gresita sau..mai departe de adevar. Si felul cum reprezinta ei lumea exterioara, prin prisma lumii lor interioare e mai mult decat extradordinar. 

Sper ca n-am filosofat prea mult...week-end placut si..vedeti cum iesiti de sub nametii aia! ( Uite, pentru ca ati avut rabdare sa cititi, va recompensez cu un Justify la textul asta...:) )