Rasete, glume, niciun suspin

Neatza!!! Revin in forta,sper eu, dupa o perioada destul de lunga  de...inactivitate. Sper ca macar cativa dintre voi mi-ati onservat lipsa ( nu sper la "dus dorul) Ok...titlul se refera la o melodie pe care, probabil, putini din cititorii mei o stiu...dar nu conteaza...acum, explicatia lui...si a absentei mele..

Duminica trecuta a fost invazie.Desant! Un comando de elita din patru prieteni foarte dragi, antrenati in cele mai dure conditii, pentru a deveni voiosi, a avea un excelent spirit de gluma si, mai ales, pentru a fi, atunci cand viata o cere si atunci cand nu o cere, de-a dreptul cretini :) . Informat fiind de invazie, mi-am pregatit apararea....un sac de cartofi prajiti, carnati belgieni, bere si-o sticla de Martini, ca avem si domnisoare ( a se ctiti o domnisoara si-o nebuna :) )...Regasirea in gara a fost...emotionanta, vesela si zgomotoasa. Cina de bun-venit...savuroasa, din toate punctele de vedere.

Buun..n-o sa insist pe povestea celor cinci zile, din lispa de timp si pentru a evita sa insir 50.000 de randuri. Povesti sunt, si promit ca o sa le scriu...fie in postari ulterioare, fie la 50 de ani, cand o sa scriu " Amintiri de cand eram tineri si cretini" de Un Batranel Cretin. Pe scurt, ziua era..viata de hoinar....trenuri, orase, poze...(triliarde de poze!!!!!!) strazi pavate, turnuri, catedrale, cladiri de institutii ale Europei si toate cele. Am fost in Gent, Brussel,Bruges si Luxemburg. De vazut...am vazut foarte multe..multe locuri din alea in care iti lasi o parte de inima si speri ca, la un moment dat, peste nsite ani, te vei intoarce sa vezi..ce mai face si , eventual, sa o iei inapoi.  Unul din locurile astea a fost Atomiumul din Brussel...poate e prea dimineata..poate fiindca n-am mancat inca, dar nu-mi gasesc cuvintele....Senzatia aia , de a fi acolo, intr-o bila d-aia pe care ai vazut-o de jos , si de a privi Brusselul luminat in galben peste care se lasa greoaie nopatea, mai intai gri cenusiu si apoi neagra si grea e memorabila. M-am simtit cumva depsrins de lume ( nu ca nu mi se intampla foarte des...) si luat asa..de...visare. Ma rog...ramanad la capitolul Brussel? Stiati ca saracia aia de statuie de baietel care isi face nevoile pe ea de Europa ( pe care il poti gasi ORINDE in Brussel, in postura lui...indecenta, sub fora de..toate prostiile posibile) are un pic mai mult de jumate de metru? Stiam ca e mititel,da nici in halu asta!!! Umbli o ora prin frig si ploaie ca sa vezi un micut cum umple Belgia de respect...
De Bruges v-am mai povestit...adaug doar ca aici e una dintre cele mai tari chestii pe care (nu) le-am vazut vreodata. Muzeul Ciocolatei! Nu ratati asa ceva, daca veniti pe aici. Nu vreau sa va stric supriza, dar e...delicios ( nici n-am cum sa va stric supriza, ca nu stiu ce e inauntru...noi n-am vrut sa-l vedem..ca..nu ne place ciocolata..da-l incolo de muzeu :) )

As putea sa continui ore pe a povesti ce am vazut..dar n-o sa fac asta...pentru asta e timp mereu. Pentru ce, insa, nu prea e timp niciodata, trebuie spus acum. Bucuria de a-i revedea pe nebuni si a sta cinci zile cu ei a fost mai mare decat ma astpetam...ocupat fiind cu treburi pe aici, nu prea am timp sa ma gandsc la casa...abea cand i-am vazut topaitori pe peron mi-am dat seama ce dor imi fuese de ei, fara sa stiu. Cu cat trecea timpul, cu atat redescopeream glume, expresii, situatii care nici nu stiam ca imi lipseau. Mai mult, am avut ocazia, destul de rara de altfle, sa mancam impreuna..Nu stiu cati dintre voi stiti cat imi place mie sa stau la masa ( hai, radeti..nu sa mananc in sine- bine,bine, si asta...dar sa stau la cina)..cu oameni dragi, la povesti , la bautura si la ospete..) Zi se incheia cu un festin de isnipratie romaneasca...sunca,branza, mamaliga...cate-un pui mort bine rumenit la cuptor,frecat cu boia si usturoi ( botezat, sugestiv, Ciumy) si multe altele...
Dupa mine, cele mai importante lucruri din viata sunt cele mici, detaliile, clipele, nu anii ! Iar clipele unei cine cu prietenii la unu noaptea, care mi-au adus intr-o tara straina mare parte din ce inseamna "acasa" pentru mine, sunt de pastrat cu grija in minte..si de pus in galeria de clipe frumoase, ca intr-o colectie de..sa zicem monede lucitoare si frumos lustruite.

Stomacul ma trage de maneca, aratandu-mi insisten bucataria si tanguindu-se pe un ton rasfatat. Trebuie sa ma duc...Stiti de ce are elefantul coada? Ca se nu se termine brusc! Sper ca bancul asta sec e o coada buna pentru postarea asta...altceva mai inteligent n-am gasit. Nu mai aveau la magazin, asa cum nu mai aveau chifle pentru rinocer...d-aia are corn.